Archive for Intelepciuni

Citatul noptii:

“Toate c?r?rile duc oriunde, de aceea este important s? alegem c?rarea care are inim?.” (Carlos Castaneda)

Foto

…nehotarari…

Osho Nehotararea

Nasterea fiintei umane are loc cu hotarare. Cei care traiesc in nehotarare nu sunt inca fiinte umane. Milioane de oameni traiesc in nehotarare. Ei nu pot decide in legatura cu nimic. Ei se bizuie mereu pe ceilalti; altcineva ar trebui sa decida pentru ei. Asadar, oamenii se biziue mereu pe autoritati.

Caracterul autoritar exista datorita unui singur lucru: faptului ca milioane de oameni nu pot hotari pentru sine. Ei trebuie sa primeasca mereu un ordin. Ei au primit mereu ordine. Primesc ordine, iar ei le urmeaza. Iar acest lucru este sclavie, este modalitatea prin care ei impiedica nasterea propriului suflet. Decizia trebuie sa apara in sufletul tau pentru ca numai asa se naste integritatea. Tine minte, ia cateva decizii. Deciziile te vor face unic.

Ce inseamna nehotararea? Inseamna ca tu esti in multime; multe voci din interior se cearta intre ele iar tu nu te poti hotari in ce directie sa o iei. Chiar si in privinta lucrurilor marunte oamenii sunt nehotarati; sa se duca sa vada un film sau poate sa se duca la celalat film Nehotararea a devenit aproape un mod de viata. Sa cumpar asta sau nu? Doar priveste-i pe oameni cand merg la cumparaturi. Observa-le nehotararea. Doar aseaza-te in orice magazin si observa-i pe oamenii care vin si pleaca clientii si vei fi surprins: oamenii nu stiu sa se hotarasca. Si cei care nu stiu sa se hotarasca raman confuzi. Odata cu decizia vine claritatea.

Osho ABC-ul iluminarii, Editura PRO


ntrebare la Radio Erevan:
- Trebuie s? m? hot?r?sc ntre dou? femei: una este fidel? ?i muncitoare de frunte, cealalt? o foarte bun? amant?. Pe care s? o iau de nevast??
- Pe muncitoare. O amant? o pute?i avea tot timpul…

Defini?ie de Gabriel Liiceanu n Despre limit?

Nehot?rrea este o ?inere n suspensie care suprim? posibilitatea oric?rei auto?definiri.

Nehot?rre

Femeia nurlie
Din mor?i ce te scoal?
Ne place s? fie
?i plin?, ?i goal?!

epigram? de Mihai Frunz? din revista “Integrame cu umor”, nr. 106 (2009)

Psihologie : Autocunoastere

2011: Anul Sufletului

2011: Anul Sufletuluide Mona Georgescu

07-Ian-2011

Viziunea iti va deveni clara doar in momentul in care vei privi in inima ta -Cine priveste in afara, viseaza. Cine priveste inauntru, se trezeste.- Carl Gustav Jung, psihiatru si psihanalist -

Intrucat astrologii ne spun ca vom intra intr-un nou an – anul iepurelui – eu am declarat ca am intrat in ANUL SUFLETULUI!

Deci, un nou inceput … al unui an sau, mai degraba, al unei etape.

O etapa din viata noastra, o etapa din marea trecere pe Pamant, o etapa in care ni se cere din Inalturi, sub diverse forme, sa ne acordam Existentei si sa redevenim artisti ai propriei vieti.

Nu orice fel de artisti, ci unii talentati.

Talentul de a trai frumos nu cel de a trai la intamplare acest talent cred ca trebuie sa ni-l (re)descoperim, sa ni-l lucram, sa ni-l exersam separat, dar si impreuna.

Avem o singura viata si clipa de clipa alegem, mai mult sau mai putin constient, cum sa o traim.

Credem ca detinem deja toate invataturile, ca stim sa le si punem in practica sau ca nu mai avem nevoie sa invatam nimic dar din ce se vede se pare ca este exact invers.

Toleranta, Acceptare, Intelegere, Iertare, Ingaduinta, Blandete, Claritate, Gratitudine, Fericire, Bucurie, Recunostinta, Detasare, Non- judecare , Atentie, Prudenta, Curaj, Demnitate, Respect de Sine, Incredere in Sine, Libertate, Solitudine, Rabdare, Meditatie, Observare, Constientizare, Asumare, Responsabilizare , Integritate, Smerenie, Credinta, Iubire, Compasiune sunt doar cateva dintre principalele capitole din marea carte numita Viata acestea au fost lectiile pe care le-am avut de invatat in etapele de pana acum, dar pe care si in acest an le avem de parcurs in viata personala, in viata profesionala si in lume.

Cred ca fiecare dintre aspectele sus mentionate este purtator de energie si are o vibratie specifica, atragand in viata noastra oameni si situatii care au vibratii din aceeasi gama. Oameni si situatii prin care ni se arata ca am invatat sau nu lectiile. Situatii care se pot repeta pana cand lectiile sunt invatate.

Cred ca orice demers de constientizare reprezinta o mare investitie in Suflet, o investitie care nu poate fi calculata cu creionul pe hartie sau cu ajutorul calculatorului, dar o investitie ale carei efecte sunt traduse in pacea interioara, in relatiile armonioase cu cei din jur si cu siguranta in gasirea semnificatiei pentru propria viata.

Stiu ca este nevoie de mult curaj pentru a trece dincolo de barierele mentale, de banda personala, dincolo de tiparele in care fiecare functioneaza comod, practic si supus frica ne tine pe loc pe multi dintre noi, dar anul acesta ar putea fi un an in care chiar sa ne dam voie sa observam beneficiile luarii deciziilor din punctul numit Iubire (sau Curaj) si dezavantajele luarii deciziilor din punctul numit Frica.

Ar mai putea fi anul in care sa ne concentram pe resursele pe care deja le avem, nu pe ceea ce nu avem. Un an in care ce avem poate sa fie deja suficient pentru a merge mai departe pe Calea aleasa, pe care deja se afla toate lucrurile pe care credem ca nu le avem!
Cu alte cuvinte un intreg drum interior, care se poate rezuma la trei cuvinte: a invata a (ne) dezvata a reinvata! / learn UNlearn RElearn!

Trei cuvinte si un drum de parcurs, totul pentru a-ti constientiza darurile speciale si talentele pe care le ai, pentru a inlatura acele bariere si limitari care te tin (inca) pe loc si pentru a-ti folosi adevaratul potential in fiecare domeniu al vietii tale.

Iti doresc din tot sufletul ca in acest an sa iti dai timp sa investesti in Sufletul tau, pentru ca doar asa vei putea:

  • sa traiesti ancorata in prezent,
  • sa nu te situezi pe pozitia de victima in relatia cu cei din jurul tau,
  • sa (re)descoperi dragostea de viata,
  • sa fii sincera cu tine,
  • sa iti construiesti propriul tau vis, pentru a-i putea invata si pe cei din jur cum sa isi construiasca visele lor dar nu uita ca si ei au propriile lor lectii de invatat pe propria lor Cale si nu poti sa inveti tu in locul lor,
  • sa constientizezi ca fericirea dupa care tanjesti exista deja in tine, dar ca nu ai ales inca sa o traiesti,
  • sa exersezi cat mai multe lectii in primul rand cu tine, pentru ca apoi sa culegi roadele acestei investitii sub forma armoniei relatiei tale cu tine si cu cei din jurul tau, pe care chiar sa ii inspiri!

De asemenea, iti doresc sa fii un artist talentat, sa iti creionezi frumos povestea si autoportretul, astfel incat ansamblul, liniile trasate si culorile folosite sa iti placa in primul rand tie.

Si, pentru ca de curand am citit despre un sat in care localnicii folosesc o minunata formula nu doar de intampinare sa crezi! inchei si eu urandu-ti din tot sufletul: Sa crezi in Divinitate si in tine!

Cu drag,
Mona Georgescu, psiholog
MinuneMica.ro
pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi –

sursa:http://www.suntfericita.ro

Din D?ruind vei dobndi Nicolae Steinhardt

FANTOMELE DIN CEAT?

(Matei 18, 23-35)

Vrem s? fim ierta?i, dar nu suntem dispu?i s? iert?m ?i noi. Vrem s? ni se acorde aten?ie ?i s? ne fie luate n seam? toate drepturile, dorin?ele de nu ?i capriciile lu?m ns? foarte gr?bit ?i, mpr??tiat aminte la nevoile, dolean?ele ?i solicit?rile celorlal?i.

Dar ceilal?i? Ei ne apar undeva, departe ca un soi de fantome pierdute n cea??.

Ni se pare, de fapt, c? to?i cei din jurul nostru au obliga?ii fa?? de noi, iar noi fa?? de nimeni, niciodat?. Toate ni se cuvin, tot ce facem e bun ?i ndrept??it, numai noi avem ntotdeauna dreptate.

Nici cu gndul nu gndim c? s-ar putea ntmpla s? fi gre?it, s? fi n?pustit sau insultat pe careva; parc?, temeinic ncrustat? n ?esuturile adnci ale ?inei, o balan?? cu talerul drept??ii neclintit ndreptat n favoarea noastr?, ca ?i acul busolei mereu orientat c?tre miaz?noapte. Echivalentul unui pacemaker menit nu a reglementa b?t?ile inimii ci a ne nt?ri n convigerea c? tot ce facem este bun ?i infailibil.

Mai mult: pe to?i cei care nu sunt aidoma nou? ori nu fac toate cele ntocmai ca noi i socotim, f?r? ?ov?ial? ?i din toat? inima, nebuni. Adeverindu-se astfel vorba Sfantului Antonie cel Mare: va veni vremea cnd oamenii vor nnebuni; fiecare va crede c? to?i ceilal?i sunt nebuni.

Vremea aceea a ?i venit sau mai bine zis a fost dintru nceput, omul purtnd n firea sa convingerea c? numai n el coexist? armonia, buna cuviin??, n?elepciunea, ra?iunea, dreptatea ?i c? el este modelul tuturor obiceiurilor, deprinderilor ?i gndirilor normale. Fiecare eu se consider? etalonul impecabil al purt?rilor f?r? gre?: de la cele mai importante pn? la cele mai m?runte. Nu m?nnc?, nu bea, nu se spal?, nu umbl?, nu cuget?, nu crede, nu se exprim? ntocmai ca mine? E nebun, ce mai ncoace ?i ncolo; e nebun furios ?i vrednic de gheen?.

Fiecare eu se crede a fi centrul lumii. Cel mai greu ne este a s?vr?i pova?a lui Hristos, a da via?? imboldului capital: nu putem ie?i din noi adic?, nu suntem n stare a ie?i din noi ?i a ne privi din afar?. ?i totu?i cerin?a aceasta e de nenl?turat ?i de neocolit: trebuie s? fim capabili a ne privi pe noi n?ine din afar?, a ne aprecia ?i judeca pe noi n?ine a?a cum nentrerupt, necru??tor, netulbura?i i urm?rim ?i i judec?m pe cei din jurul nostru.

Astrofizica a trecut de-a lungul mileniilor prin felurite faze: s-au succedat pe rnd geocentrismul, heliocentrismul pn? ce, acum, ncepem a n?elege c? p?mntul nu-i dect o planet? de m?rime mijlocie ntr-un sistem solar periferic al unei oarecare galaxii, una printre numeroasele care alc?tuiesc milioanele (pare-se) de roiuri apar?innd por?iunii de cosmos ce ne este deocamdat? dat a cunoa?te.

Firea omeneasc? e predispus? a fi mai m?rginit? chiar dect heliocentrismul sau geocentrismul. Ne este congenital egocentrismul, a c?rui t?lm?cire n limbaj ver-nacular ne-o d? expresia vulgar? dar ?i exact?: a te crede buricul p?mntului. Consecin?ele concep?iei acesteia sunt simple ?i logice: eu am toate drepturile, mie mi se cuvine totul, eu nu am nici un soi de obliga?ie fa?? de nimeni, eu nu sunt cu nimic dator nim?nui. Scurt spus: eu am numai drepturi, iar ceilal?i au fa?? de mine numai datorii. Epitalamul acesta luciferic, imnul acesta de sine st?t?tor al trufiei de??n?ate e ritmat pe un singur ?i foarte scurt refren: eu, eu, eu

Sfatul st?ruitor al Mntuitorului e cu totul diferit: a ie?i din sine nseamn? a ne putea privi cu ochi str?ini, din afar?, obiectiv, la rece; nseamn? capacitatea de a ne putea vedea ?i considera (fizic ?i axiologic) ca pe unul dintre cei foarte mul?i care ne nconjoar?. Nu ne putem socoti ie?i?i din noi dect n momentul cnd fiecare eu ?i va fi dat seama c? nu-i dect o biat? oarecare vietate (asem?n?toare celor vreo cinci miliarde de altele care ?i ele roiesc pe aceast? modest? planet?) ?i va fi renun?at cu des?vr?ire a se socoti singur St?pnitor ?i Domn al ei.

De ne e specific? ?i ne une?te nediscriminatoriu o nsu?ire, apoi este chiar aceast? att de vivace tendin?? a centr?rii lumii ?i universului asupr?-ne. Germanii o numesc cu un termen foarte potrivit: Ichhaftigkeit (atotindividualizare), deosebind n fiecare dintre noi neastmp?rata vrere de a ne lua drept un Cezar, de a juca n tot locul ?i n orice mprejurare rolul de vedet?. Cezarism,vedetism.

Dac? ns? izbutim s? ne a?ez?m (?i percepem) n adev?rata noastr? situa?ie de infim? unitate a unui imens ansamblu de semeni, oper?m o schimbare de perspectiv? de nsemn?tate major?: d?m realitate ?i celorlal?i ncet?m de a-i nregistra ca pe o mas? amorfa de fantasme pierdute n cea??, aburi ?i clarobscur.

?i ei o sum? de individualit??i, de persoane (cum, pe bun? ?i sfnt? dreptate, nu nceteaz? filosofia personalist? a ne denumi), nzestra?i ?i ei ca ?i noi cu nsu?iri proprii, cu suflet ?i libertate, cu drepturi, cerin?e, speran?e, aspira?ii, preten?ii, aidoma nou? ?i care ne privesc pe noi, din afar? ?i necru??tor, nchipuindu-?i, ntocmai ca noi, c? au numai drepturi ?i deloc datorii, a?teptndu-se din partea noastr? la o total? conformare cu optica lor, cu mentalitatea ?i coordonatele lor psihice ?i sim?itoare.

Pericopa evanghelic? de la Matei 18, 23-35 chiar a?a ne nva??: a nu crede c? numai noi suntem vrednici de iertare, c? numai noi avem drepturi, iar ceilal?i numai datorii, ve?nicii datornici ai no?tri cum se afl?, ?intui?i n aceast? stare mai arbitir dect ?erbul de p?mntul pe care de-a pururi va fi silit s? lucreze.

Cea?a trebuie risipit?, e de datoria noastr? moral? ?i cre?tineasc? s? ne obi?nuim a ne privi, judeca ?i cunoa?te f?r? indulgen?? ?i p?rtinire, recunoscnd ?i celorlal?i statutul de fiin?e slobode ?i egale n drepturi cu noi. Ceilal?i (cum i place lui J.-P. Sartre a spune) nu sunt ni?te vagi concentr?ri ectoplasmice, ni?te fantome, ni?te numere ale lui Avogadro, ascultnd doar de legile statisticii ?i numerelor mari: sunt la fel de reali ca ?i noi, ?i le suntem datori nu mai pu?in dect ne sunt ei nou?. Greu ne vine a cugeta ?i proceda astfel, dar nimic temeinic, curat ?i cinstit nu putem realiza ct? vreme nu ne convingem c? nu numai eu sunt, ci ?i ei sunt, c? to?i deopotriv? ne bucur?m de drepturi ?i suntem greva?i de ndatoriri.

n mult citita carte a doctorului Moody, Via?? dup? via??, sufletul omului n stare de moarte clinic? e nf??i?at ca ie?ind din trup ?i uitndu-se din afar?, de la oarecare n?l?ime, la trupul ntins pe un pat ori pe o brancard? n sala de reanimare a spitalului. Iat? pilda pe care f?r? a mai a?tepta moartea clinic? ar fi cum nu se poate mai bine s? o urm?m, iat? ac?iunea profund cre?tin? de care se cade s? ne ar?t?m capabili.

n via?? fiind, s? facem ?i noi ca pacien?ii doctorului Moody: s? ie?im din noi ?i s? ne privim cu aten?ie, neam?gire ?i asprime, ntocmai ca pe un altul, la fel de stra?nic, de nep?rtinitor ?i de nemilostivnic. Ne vom nfiora! Vor nceta visul dulce ?i n?el?tor al autocomp?timirii ?i mul?umirii de sine, demonicele impulsuri ale voin?ei de putere, neitzscheenele, adlerienele ?i lorentzienele noastre instincte de suprema?ie, imperialism ?i agresiune. Se vor ridica de pe ochii no?tri v?lurile egocentrismului care ne mpiedic? s? acord?m realitate deplin? ?i regim de egalitate celor care sunt dintr-aceea?i pl?mad? cu noi. Ne vom aduce aminte de n?eleapt? enun?are indian? tat tvam asi: ?i tu e?ti aceasta, ceilal?i nu-s dintr-o alt? specie, sunt n cel mai strict, mai biologic, mai ?tiin?ific n?eles al termenilor fra?ii t?i, congenerii t?i

Cercetndu-ne, ispitindu-ne din afar?, cu ochii nemitarnici (pe ct se poate, desigur, dar n orice caz nu cu ng?duin?? ori ?i culpabil? complezen??), vom fi, fiecare dintre noi, propriul nostru Judec?tor de Apoi, preg?tindu-ne astfel n modul cel mai nimerit pentru adev?rata ?i ob?teasca Judecat? din urm?.

Numai cnt?rindu-ne nep?rtinitor ?i necru??tor, efectund zilnic ori la intervale regulate o Judecat? de Apoi personal?, particular?, ne vom putea ndrepta ?i mbun?t??i ?i ne vom nf??i?a Judec?torului celui drept cu oarecare sor?i buni, cu sor?i de a fi ierta?i ?i milui?i. Ct? vreme ns? ne vom socoti centrul cercului ce ne nconjoar? egalitar pe to?i ?i nu vom n?elege c? acel cerc pascalian ?i are centrul n fiecare fiin?? s?l??luitoare ntr-nsul, risc?m s? auzim ?i noi: da?i-l pe mna chinuitorilor pn? ce-?i va pl?ti toat? datoria. (Pn? semnificnd ve?nicia).

Dac? ne nchidem ?i ne ferec?m n noi ?i ne acord?m numai nou? drepturi ?i ne scutim de orice datorii suntem pierdu?i ?i vrednici de pedeapsa menit? egocentrismului: singur?tatea absolut?.

C?ci n zadar ?i-n pustiu vom rosti ?i striga: Eu, eu, eu Chemarea aceasta disperat?, nimeni nu o va auzi ?i nimeni, a?adar, nu-i va r?spunde.

ntru totul degeaba cere mil? ?i ajutor nsinguratul de bun? voie, nemilosul mprumut?tor, stra?nicul ?tiutor numai de lege ?i nendurare cnd i iese n cale datornicul s?u.

Va p??i ca Shylock, negu??torul din Vene?ia, eroul lui Shakespeare, creditorul care se am?gise cu ncrederea oarb? n lege pn? ce aceasta se ntoarce mpotriv?-i, nv??ndu-l c? tot omul are nevoie de n?elegere ?i ndurare. (Din partea lui Dumnezeu ?i din partea oamenilor). Va primi replica de care se nvrednicesc, dup? ce ?i-au ucis, spre a-l jefui, fiul ?i fratele (pe care nu-l recunosc dup? o desp?r?ire de mai bine de treizeci de ani), mama ?i fiica n Nen?elegerea lui Albert Camus, din partea b?trnului cu barba alb? de pe palierul etajului celui mai de sus al hanului lor (b?trnul care de fapt simbolizeaz? divinitatea):

Nu! un nu la fel de nghe?at, distant definitiv ?i ndrjit ca ?i fl?c?rile reci ale iadului.

Pilda celui care datora zece mii de talanti s? o primim ca pe o minunat? pova?? divin? ?i ca pe o stringent? lec?ie practic? de purtare existen?ial?.

Odat? mai mult, prin textul de la Matei 18, 23-35 se adevere?te c? Hristos ne-a propov?duit nu att o nou? religie ct un nou mod de a tr?i, a way of life zic anglo-saxonii, convin?i c? de o mai util? ?i mai pragmatic? nv???tur? dect a lui Hristos nu d?m pe acest p?mnt.

S? ie?im din noi, s? ne privim nep?rtinitor ?i necru??tor din afar?, s? risipim cea?a din jur, s? ne privim nediscriminatoriu, s? p?r?sim lumea fantomatic? a egocentrismului spre a intra n realitate ?i n att de elogiatul realism.

Nu-i nevoie s? nv???m realismul. El st? la baza propov?duirii lui Hristos.

Cre?tin?tatea, iat? realismul!

sursa: http://nicolaesteinhardt.wordpress.com

DECALOG ….Hora?iu M?l?ele

http://horatiumalaele.blogspot.com

Citatul zilei:

Curajul nu e lipsa fricii, ci abilitatea de a actiona chiar daca te temi.

Citatul zilei:Paulo Coelho

Avem mereu tendin?a s? apreciem tot ce vine de departe, f?r? a recunoaste vreodat? ct? frumuse?e se afl? n jurul nostru.

Fantasy Images Free Image Hosting Funny Pics


Mihaela Runceanu – Sperante vis, sperante flori

Citatul zilei: George Gitlan

“judeca?i-m? pentru ur?, dar nu-mi ve?i g?si vin?,
ns? nu m? condamna?i, de prea mult? iubire.”


Art Images Upload Photos Art Pics
Art Images at ImageHousing.com

Citatul zilei: Octavian Paler- (Polemici cordiale)

Ratiunea a fost mereu dispus? s? caute subterfugii ?i motiv?ri. Aproape toate nedrept??ile din istorie au avut avocatii lor, iar filosofia a fost nu numai slujnica teologiei ; a m?turat ?i prin beciurile poli?iilor ?i prin nchisori. Inima, n schimb , nu accept? rolul de slujnic?. Pentru ea adev?rurile sunt ?i mai simple ?i mai clare. Iube?ti sau nu iube?ti ? Ur??ti sau nu ur??ti ? E?ti trist sau vesel ? Iat? de ce imi place s? repet ce zicea Pascal , c? inima are ra?iuni pe care ra?iunea nu le cunoa?te. -


Free Image Hosting Heart Pictures View Photos

Citatul zilei: Anais Nin

“Dac? n-a? avea sentimente, a? putea deveni cea mai inteligent? femeie de pe p?mnt.”


View Photos Fantasy Pics Photo Sharing

Citatul zilei:Charles Dickens

O inim? iubitoare este cea mai adev?rat? n?elepciune.


Free Image Hosting Heart Pictures Heart Pics

Citatul zilei:Albert Camus

Toamna este o a doua prim?var?, cnd fiecare frunz? e o floare!


… ce lup te reprezinta pe tine????

DOI LUPI FLAMINZI…SI O ALEGERE…

Intr-o dupa-amiaza un indian in varsta i-a spus nepotului sau despre lupta care se petrece in interiorul omului. El i-a spus, “Fiule, batalia este intre doi lupi care salasluiesc in noi. Unul este rau: manie, gelozie, tristete, regret, patima, aroganta, vina, resentiment, inferioritate, minciuna, superioritate, egoism. Celalalt este bun: bucurie, pace, dragoste, speranta, seninatate, umilinta, compasiune, empatie , generozitate, adevar si credinta.”

Nepotul s-a gandit apoi, dupa o vreme, si-a intrebat bunicul:

“Si care dintre lupi castiga?”

Bunicul i-a raspuns: “Cel pe care il hranesti.”

SURSA:AICI

Citatul zilei: Tudor Arghezi

Dragostea totala e un complex de trup si sentimente, laolalta… Fara participarea intensa a sufletului, dragostea e o pilitura de oase si o goana de cai in agonie .


Art Pictures View Photos Art Pics
Art Images at ImageHousing.com

Citatul zilei:Plautus

Sunt mprejur?ri n care este mai bine s? pierzi dect s? c?tigi.

Free Image Hosting Upload Photos Photo Sharing

Citatul zilei:Emmet Fox

“La ceea ce ne gandim creste . Tot ceea ce permitem sa ne ocupe mintea se va amplifica in viata noastra . Daca subiectul gandurilor noastre este bun sau rau, legea functioneaza si conditia creste. Orice subiect care il tinem departe de mintea noastra tinde sa se diminueze in viata noastra, pentru ca ceea ce nu folosesti, se atrofiaza. Cu cat te gandesti mai mult la necazuri cu atat vei avea mai multe; cu cat te vei gandi mai mult la norocul care l-ai avut cu atat mai mult noroc va veni catre tine.” – Emmet Fox from Make Your Life Worthwhile, 1942

Free Image Hosting Upload Photos View Photos

Citatul zilei: David Ben-Gurion

Curajul este un fel aparte de cunoa?tere; a modului n care s? te temi de lucrurile care cer teama ?i a modului n care s? nu te temi de ceea ce nu trebuie s?-?i inspire team?. Din aceast? cunoa?tere decurge o t?rie launtric? care ne face s? mergem nainte n pofida dificult??ilor. Ceea ce poate p?rea imposibil este deseori posibil prin curaj.


Art Images Free Image Hosting View Photos

Povestea fluturelui

Intr-o zi intr-un cocon a aparut o mica gaura; un om, care trecea din intamplare prin preajma, s-a oprit mai multe ore pentru a observa fluturele care se forta sa iasa prin aceasta gaura mica.

Dupa multe incercari se parea ca fluturele a abandonat, si gaura ramasese la fel de mica. Parea ca fluturele a facut tot ce putea si nu mai era in stare de nimic altceva. Atunci omul a decis sa ajute fluturele: a luat un cutit si a deschis coconul. Fluturele a iesit imediat. Insa corpul fluturelui era slab si anemic; aripile sale erau putin dezvoltate si aproape ca nu se miscau.

Omul a continuat sa observe crezand ca dintr-un moment in altul aripile fluturelui se vor deschide si vor putea suporta greutatea fluturelui pentru ca acesta sa sa poata zbura.
Acest lucru nu s-a intamplat! Fluturele si-a trait restul vietii tarandu-se pe pamant cu corpul sau slab si cu aripile chircite.

Nu a putut zbura NICIODATA!

Ceea ce omul, prin gestul sau de bunatate si prin intentia sa de a ajuta, nu a inteles, este ca trecerea prin gaura stramta a coconului era efortul necesar pentru ca fluturele sa trimita lichidul din corpul sau catre aripile sale pentru a putea zbura. Era chinul prin care viata il punea sa treaca pentru a putea creste si pentru a se dezvolta. Uneori, efortul este exact lucrul de care avem nevoie in viata.

Upload Photos Photo Sharing Funny Pics

SURSA: Internet

Citatul zilei: Albert Einstein

S? nu pretindem ca lucrurile s? se schimbe dac? tot timpul facem acela?i lucru. Criza este cea mai binecuvntat? situa?ie care poate apare pentru ??ri ?i persoane, pentru c? ea atrage dup? sine progrese .
Creativitatea se na?te din necesitate precum ?i ziua se na?te din noapte.
n perioada crizei se nasc inven?iile, descoperirile ?i marile strategii . Cine dep??e?te criza se dep??e?te pe sine nsu?i, f?r? a r?mne dep??it. Cine atribuie crizei e?ecul, ?i amenin?? propriul talent ?i respect? mai mult problemele dect solu?iile. Adev?rata criz? este criza incompeten?ei.

Noua lucruri de tinut minte:

Cele trei interdictii :

Nu ai voie sa renunti.

Nu ai voie sa te comporti necivilizat.

Nu ai voie sa fi trist.


Cele trei bucurii:

Cinstea

Indemanarea.

Stoicismul.


Cele trei lucruri rele:

Teama.

Indoiala.

Confuzia.


←Older   
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X