Archive for Place mie ;)

Gabriel Cotabi?? – Scrisoare

Cornel Fugaru – Am ales nem?rginirea – azi, 13 iulie 2011, mai mult ca oricand!

Horoscopul Japonez al simbolurilor si al personalitatii

Horoscopul Japonez al simbolurilor si al personalitatiiFLOAREA DE LOTUS daca te-ai nascut in perioada 7 iulie – 1 august

Floarea de Lotus este un simbol al frumusetii, al puritatii sufletesti, al sinceritatii, al iertarii, al abundentei, dar si al capacitatii de a se regenera. Precum Floarea de Lotus, o floare splendida care se ridica la suprafata apei in care traieste, oamenii Lotus au capacitatea de a se ridica asupra celorlalti. Sunt de o noblete si delicatete sufleteasca iesita din comun. Sunt demni, sinceri, intelegatori, maiestuosi, simpli, capabili sa traverseze situatiile mai putin delicate cu fruntea sus. Onoarea si datoria sunt extrem de importante pentru ei. Au un simt al sinelui foarte bine dezvoltat si isi gasesc cu greu un partener.

Pentru restul horoscopului SURSA: http://www.garbo.ro

Stefan Iordache recita:Esenin -”Saruta-ma mereu”

Citatul noptii:

“Toate c?r?rile duc oriunde, de aceea este important s? alegem c?rarea care are inim?.” (Carlos Castaneda)

Foto

ICOANE ORTODOXE DIN ATA

n icoanele create de minile lui Vladimir Denschikova nu exista nici aur, argint, nici pietre, dar ele radiaz? dragoste.?i, de?i firul de a?? nu are str?lucire, peste iconi?e str?luce?te lumina nepieritoare. Acest lucru este nmul?it cu dragoste ?i credin??.

Sa radem putin: Doru Octavian Dumitru Barfitorul


Vezi mai multe video din divertisment

Psihologie : Autocunoastere

2011: Anul Sufletului

2011: Anul Sufletuluide Mona Georgescu

07-Ian-2011

Viziunea iti va deveni clara doar in momentul in care vei privi in inima ta -Cine priveste in afara, viseaza. Cine priveste inauntru, se trezeste.- Carl Gustav Jung, psihiatru si psihanalist -

Intrucat astrologii ne spun ca vom intra intr-un nou an – anul iepurelui – eu am declarat ca am intrat in ANUL SUFLETULUI!

Deci, un nou inceput … al unui an sau, mai degraba, al unei etape.

O etapa din viata noastra, o etapa din marea trecere pe Pamant, o etapa in care ni se cere din Inalturi, sub diverse forme, sa ne acordam Existentei si sa redevenim artisti ai propriei vieti.

Nu orice fel de artisti, ci unii talentati.

Talentul de a trai frumos nu cel de a trai la intamplare acest talent cred ca trebuie sa ni-l (re)descoperim, sa ni-l lucram, sa ni-l exersam separat, dar si impreuna.

Avem o singura viata si clipa de clipa alegem, mai mult sau mai putin constient, cum sa o traim.

Credem ca detinem deja toate invataturile, ca stim sa le si punem in practica sau ca nu mai avem nevoie sa invatam nimic dar din ce se vede se pare ca este exact invers.

Toleranta, Acceptare, Intelegere, Iertare, Ingaduinta, Blandete, Claritate, Gratitudine, Fericire, Bucurie, Recunostinta, Detasare, Non- judecare , Atentie, Prudenta, Curaj, Demnitate, Respect de Sine, Incredere in Sine, Libertate, Solitudine, Rabdare, Meditatie, Observare, Constientizare, Asumare, Responsabilizare , Integritate, Smerenie, Credinta, Iubire, Compasiune sunt doar cateva dintre principalele capitole din marea carte numita Viata acestea au fost lectiile pe care le-am avut de invatat in etapele de pana acum, dar pe care si in acest an le avem de parcurs in viata personala, in viata profesionala si in lume.

Cred ca fiecare dintre aspectele sus mentionate este purtator de energie si are o vibratie specifica, atragand in viata noastra oameni si situatii care au vibratii din aceeasi gama. Oameni si situatii prin care ni se arata ca am invatat sau nu lectiile. Situatii care se pot repeta pana cand lectiile sunt invatate.

Cred ca orice demers de constientizare reprezinta o mare investitie in Suflet, o investitie care nu poate fi calculata cu creionul pe hartie sau cu ajutorul calculatorului, dar o investitie ale carei efecte sunt traduse in pacea interioara, in relatiile armonioase cu cei din jur si cu siguranta in gasirea semnificatiei pentru propria viata.

Stiu ca este nevoie de mult curaj pentru a trece dincolo de barierele mentale, de banda personala, dincolo de tiparele in care fiecare functioneaza comod, practic si supus frica ne tine pe loc pe multi dintre noi, dar anul acesta ar putea fi un an in care chiar sa ne dam voie sa observam beneficiile luarii deciziilor din punctul numit Iubire (sau Curaj) si dezavantajele luarii deciziilor din punctul numit Frica.

Ar mai putea fi anul in care sa ne concentram pe resursele pe care deja le avem, nu pe ceea ce nu avem. Un an in care ce avem poate sa fie deja suficient pentru a merge mai departe pe Calea aleasa, pe care deja se afla toate lucrurile pe care credem ca nu le avem!
Cu alte cuvinte un intreg drum interior, care se poate rezuma la trei cuvinte: a invata a (ne) dezvata a reinvata! / learn UNlearn RElearn!

Trei cuvinte si un drum de parcurs, totul pentru a-ti constientiza darurile speciale si talentele pe care le ai, pentru a inlatura acele bariere si limitari care te tin (inca) pe loc si pentru a-ti folosi adevaratul potential in fiecare domeniu al vietii tale.

Iti doresc din tot sufletul ca in acest an sa iti dai timp sa investesti in Sufletul tau, pentru ca doar asa vei putea:

  • sa traiesti ancorata in prezent,
  • sa nu te situezi pe pozitia de victima in relatia cu cei din jurul tau,
  • sa (re)descoperi dragostea de viata,
  • sa fii sincera cu tine,
  • sa iti construiesti propriul tau vis, pentru a-i putea invata si pe cei din jur cum sa isi construiasca visele lor dar nu uita ca si ei au propriile lor lectii de invatat pe propria lor Cale si nu poti sa inveti tu in locul lor,
  • sa constientizezi ca fericirea dupa care tanjesti exista deja in tine, dar ca nu ai ales inca sa o traiesti,
  • sa exersezi cat mai multe lectii in primul rand cu tine, pentru ca apoi sa culegi roadele acestei investitii sub forma armoniei relatiei tale cu tine si cu cei din jurul tau, pe care chiar sa ii inspiri!

De asemenea, iti doresc sa fii un artist talentat, sa iti creionezi frumos povestea si autoportretul, astfel incat ansamblul, liniile trasate si culorile folosite sa iti placa in primul rand tie.

Si, pentru ca de curand am citit despre un sat in care localnicii folosesc o minunata formula nu doar de intampinare sa crezi! inchei si eu urandu-ti din tot sufletul: Sa crezi in Divinitate si in tine!

Cu drag,
Mona Georgescu, psiholog
MinuneMica.ro
pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi –

sursa:http://www.suntfericita.ro

…si totusi invingatorul nu ia totul :)

Din D?ruind vei dobndi Nicolae Steinhardt

FANTOMELE DIN CEAT?

(Matei 18, 23-35)

Vrem s? fim ierta?i, dar nu suntem dispu?i s? iert?m ?i noi. Vrem s? ni se acorde aten?ie ?i s? ne fie luate n seam? toate drepturile, dorin?ele de nu ?i capriciile lu?m ns? foarte gr?bit ?i, mpr??tiat aminte la nevoile, dolean?ele ?i solicit?rile celorlal?i.

Dar ceilal?i? Ei ne apar undeva, departe ca un soi de fantome pierdute n cea??.

Ni se pare, de fapt, c? to?i cei din jurul nostru au obliga?ii fa?? de noi, iar noi fa?? de nimeni, niciodat?. Toate ni se cuvin, tot ce facem e bun ?i ndrept??it, numai noi avem ntotdeauna dreptate.

Nici cu gndul nu gndim c? s-ar putea ntmpla s? fi gre?it, s? fi n?pustit sau insultat pe careva; parc?, temeinic ncrustat? n ?esuturile adnci ale ?inei, o balan?? cu talerul drept??ii neclintit ndreptat n favoarea noastr?, ca ?i acul busolei mereu orientat c?tre miaz?noapte. Echivalentul unui pacemaker menit nu a reglementa b?t?ile inimii ci a ne nt?ri n convigerea c? tot ce facem este bun ?i infailibil.

Mai mult: pe to?i cei care nu sunt aidoma nou? ori nu fac toate cele ntocmai ca noi i socotim, f?r? ?ov?ial? ?i din toat? inima, nebuni. Adeverindu-se astfel vorba Sfantului Antonie cel Mare: va veni vremea cnd oamenii vor nnebuni; fiecare va crede c? to?i ceilal?i sunt nebuni.

Vremea aceea a ?i venit sau mai bine zis a fost dintru nceput, omul purtnd n firea sa convingerea c? numai n el coexist? armonia, buna cuviin??, n?elepciunea, ra?iunea, dreptatea ?i c? el este modelul tuturor obiceiurilor, deprinderilor ?i gndirilor normale. Fiecare eu se consider? etalonul impecabil al purt?rilor f?r? gre?: de la cele mai importante pn? la cele mai m?runte. Nu m?nnc?, nu bea, nu se spal?, nu umbl?, nu cuget?, nu crede, nu se exprim? ntocmai ca mine? E nebun, ce mai ncoace ?i ncolo; e nebun furios ?i vrednic de gheen?.

Fiecare eu se crede a fi centrul lumii. Cel mai greu ne este a s?vr?i pova?a lui Hristos, a da via?? imboldului capital: nu putem ie?i din noi adic?, nu suntem n stare a ie?i din noi ?i a ne privi din afar?. ?i totu?i cerin?a aceasta e de nenl?turat ?i de neocolit: trebuie s? fim capabili a ne privi pe noi n?ine din afar?, a ne aprecia ?i judeca pe noi n?ine a?a cum nentrerupt, necru??tor, netulbura?i i urm?rim ?i i judec?m pe cei din jurul nostru.

Astrofizica a trecut de-a lungul mileniilor prin felurite faze: s-au succedat pe rnd geocentrismul, heliocentrismul pn? ce, acum, ncepem a n?elege c? p?mntul nu-i dect o planet? de m?rime mijlocie ntr-un sistem solar periferic al unei oarecare galaxii, una printre numeroasele care alc?tuiesc milioanele (pare-se) de roiuri apar?innd por?iunii de cosmos ce ne este deocamdat? dat a cunoa?te.

Firea omeneasc? e predispus? a fi mai m?rginit? chiar dect heliocentrismul sau geocentrismul. Ne este congenital egocentrismul, a c?rui t?lm?cire n limbaj ver-nacular ne-o d? expresia vulgar? dar ?i exact?: a te crede buricul p?mntului. Consecin?ele concep?iei acesteia sunt simple ?i logice: eu am toate drepturile, mie mi se cuvine totul, eu nu am nici un soi de obliga?ie fa?? de nimeni, eu nu sunt cu nimic dator nim?nui. Scurt spus: eu am numai drepturi, iar ceilal?i au fa?? de mine numai datorii. Epitalamul acesta luciferic, imnul acesta de sine st?t?tor al trufiei de??n?ate e ritmat pe un singur ?i foarte scurt refren: eu, eu, eu

Sfatul st?ruitor al Mntuitorului e cu totul diferit: a ie?i din sine nseamn? a ne putea privi cu ochi str?ini, din afar?, obiectiv, la rece; nseamn? capacitatea de a ne putea vedea ?i considera (fizic ?i axiologic) ca pe unul dintre cei foarte mul?i care ne nconjoar?. Nu ne putem socoti ie?i?i din noi dect n momentul cnd fiecare eu ?i va fi dat seama c? nu-i dect o biat? oarecare vietate (asem?n?toare celor vreo cinci miliarde de altele care ?i ele roiesc pe aceast? modest? planet?) ?i va fi renun?at cu des?vr?ire a se socoti singur St?pnitor ?i Domn al ei.

De ne e specific? ?i ne une?te nediscriminatoriu o nsu?ire, apoi este chiar aceast? att de vivace tendin?? a centr?rii lumii ?i universului asupr?-ne. Germanii o numesc cu un termen foarte potrivit: Ichhaftigkeit (atotindividualizare), deosebind n fiecare dintre noi neastmp?rata vrere de a ne lua drept un Cezar, de a juca n tot locul ?i n orice mprejurare rolul de vedet?. Cezarism,vedetism.

Dac? ns? izbutim s? ne a?ez?m (?i percepem) n adev?rata noastr? situa?ie de infim? unitate a unui imens ansamblu de semeni, oper?m o schimbare de perspectiv? de nsemn?tate major?: d?m realitate ?i celorlal?i ncet?m de a-i nregistra ca pe o mas? amorfa de fantasme pierdute n cea??, aburi ?i clarobscur.

?i ei o sum? de individualit??i, de persoane (cum, pe bun? ?i sfnt? dreptate, nu nceteaz? filosofia personalist? a ne denumi), nzestra?i ?i ei ca ?i noi cu nsu?iri proprii, cu suflet ?i libertate, cu drepturi, cerin?e, speran?e, aspira?ii, preten?ii, aidoma nou? ?i care ne privesc pe noi, din afar? ?i necru??tor, nchipuindu-?i, ntocmai ca noi, c? au numai drepturi ?i deloc datorii, a?teptndu-se din partea noastr? la o total? conformare cu optica lor, cu mentalitatea ?i coordonatele lor psihice ?i sim?itoare.

Pericopa evanghelic? de la Matei 18, 23-35 chiar a?a ne nva??: a nu crede c? numai noi suntem vrednici de iertare, c? numai noi avem drepturi, iar ceilal?i numai datorii, ve?nicii datornici ai no?tri cum se afl?, ?intui?i n aceast? stare mai arbitir dect ?erbul de p?mntul pe care de-a pururi va fi silit s? lucreze.

Cea?a trebuie risipit?, e de datoria noastr? moral? ?i cre?tineasc? s? ne obi?nuim a ne privi, judeca ?i cunoa?te f?r? indulgen?? ?i p?rtinire, recunoscnd ?i celorlal?i statutul de fiin?e slobode ?i egale n drepturi cu noi. Ceilal?i (cum i place lui J.-P. Sartre a spune) nu sunt ni?te vagi concentr?ri ectoplasmice, ni?te fantome, ni?te numere ale lui Avogadro, ascultnd doar de legile statisticii ?i numerelor mari: sunt la fel de reali ca ?i noi, ?i le suntem datori nu mai pu?in dect ne sunt ei nou?. Greu ne vine a cugeta ?i proceda astfel, dar nimic temeinic, curat ?i cinstit nu putem realiza ct? vreme nu ne convingem c? nu numai eu sunt, ci ?i ei sunt, c? to?i deopotriv? ne bucur?m de drepturi ?i suntem greva?i de ndatoriri.

n mult citita carte a doctorului Moody, Via?? dup? via??, sufletul omului n stare de moarte clinic? e nf??i?at ca ie?ind din trup ?i uitndu-se din afar?, de la oarecare n?l?ime, la trupul ntins pe un pat ori pe o brancard? n sala de reanimare a spitalului. Iat? pilda pe care f?r? a mai a?tepta moartea clinic? ar fi cum nu se poate mai bine s? o urm?m, iat? ac?iunea profund cre?tin? de care se cade s? ne ar?t?m capabili.

n via?? fiind, s? facem ?i noi ca pacien?ii doctorului Moody: s? ie?im din noi ?i s? ne privim cu aten?ie, neam?gire ?i asprime, ntocmai ca pe un altul, la fel de stra?nic, de nep?rtinitor ?i de nemilostivnic. Ne vom nfiora! Vor nceta visul dulce ?i n?el?tor al autocomp?timirii ?i mul?umirii de sine, demonicele impulsuri ale voin?ei de putere, neitzscheenele, adlerienele ?i lorentzienele noastre instincte de suprema?ie, imperialism ?i agresiune. Se vor ridica de pe ochii no?tri v?lurile egocentrismului care ne mpiedic? s? acord?m realitate deplin? ?i regim de egalitate celor care sunt dintr-aceea?i pl?mad? cu noi. Ne vom aduce aminte de n?eleapt? enun?are indian? tat tvam asi: ?i tu e?ti aceasta, ceilal?i nu-s dintr-o alt? specie, sunt n cel mai strict, mai biologic, mai ?tiin?ific n?eles al termenilor fra?ii t?i, congenerii t?i

Cercetndu-ne, ispitindu-ne din afar?, cu ochii nemitarnici (pe ct se poate, desigur, dar n orice caz nu cu ng?duin?? ori ?i culpabil? complezen??), vom fi, fiecare dintre noi, propriul nostru Judec?tor de Apoi, preg?tindu-ne astfel n modul cel mai nimerit pentru adev?rata ?i ob?teasca Judecat? din urm?.

Numai cnt?rindu-ne nep?rtinitor ?i necru??tor, efectund zilnic ori la intervale regulate o Judecat? de Apoi personal?, particular?, ne vom putea ndrepta ?i mbun?t??i ?i ne vom nf??i?a Judec?torului celui drept cu oarecare sor?i buni, cu sor?i de a fi ierta?i ?i milui?i. Ct? vreme ns? ne vom socoti centrul cercului ce ne nconjoar? egalitar pe to?i ?i nu vom n?elege c? acel cerc pascalian ?i are centrul n fiecare fiin?? s?l??luitoare ntr-nsul, risc?m s? auzim ?i noi: da?i-l pe mna chinuitorilor pn? ce-?i va pl?ti toat? datoria. (Pn? semnificnd ve?nicia).

Dac? ne nchidem ?i ne ferec?m n noi ?i ne acord?m numai nou? drepturi ?i ne scutim de orice datorii suntem pierdu?i ?i vrednici de pedeapsa menit? egocentrismului: singur?tatea absolut?.

C?ci n zadar ?i-n pustiu vom rosti ?i striga: Eu, eu, eu Chemarea aceasta disperat?, nimeni nu o va auzi ?i nimeni, a?adar, nu-i va r?spunde.

ntru totul degeaba cere mil? ?i ajutor nsinguratul de bun? voie, nemilosul mprumut?tor, stra?nicul ?tiutor numai de lege ?i nendurare cnd i iese n cale datornicul s?u.

Va p??i ca Shylock, negu??torul din Vene?ia, eroul lui Shakespeare, creditorul care se am?gise cu ncrederea oarb? n lege pn? ce aceasta se ntoarce mpotriv?-i, nv??ndu-l c? tot omul are nevoie de n?elegere ?i ndurare. (Din partea lui Dumnezeu ?i din partea oamenilor). Va primi replica de care se nvrednicesc, dup? ce ?i-au ucis, spre a-l jefui, fiul ?i fratele (pe care nu-l recunosc dup? o desp?r?ire de mai bine de treizeci de ani), mama ?i fiica n Nen?elegerea lui Albert Camus, din partea b?trnului cu barba alb? de pe palierul etajului celui mai de sus al hanului lor (b?trnul care de fapt simbolizeaz? divinitatea):

Nu! un nu la fel de nghe?at, distant definitiv ?i ndrjit ca ?i fl?c?rile reci ale iadului.

Pilda celui care datora zece mii de talanti s? o primim ca pe o minunat? pova?? divin? ?i ca pe o stringent? lec?ie practic? de purtare existen?ial?.

Odat? mai mult, prin textul de la Matei 18, 23-35 se adevere?te c? Hristos ne-a propov?duit nu att o nou? religie ct un nou mod de a tr?i, a way of life zic anglo-saxonii, convin?i c? de o mai util? ?i mai pragmatic? nv???tur? dect a lui Hristos nu d?m pe acest p?mnt.

S? ie?im din noi, s? ne privim nep?rtinitor ?i necru??tor din afar?, s? risipim cea?a din jur, s? ne privim nediscriminatoriu, s? p?r?sim lumea fantomatic? a egocentrismului spre a intra n realitate ?i n att de elogiatul realism.

Nu-i nevoie s? nv???m realismul. El st? la baza propov?duirii lui Hristos.

Cre?tin?tatea, iat? realismul!

sursa: http://nicolaesteinhardt.wordpress.com

DECALOG ….Hora?iu M?l?ele

http://horatiumalaele.blogspot.com

Te iubeeeeessssccc! Oooopsss!!! sunt femeie ;) :))

Timp- Aura A. (Cenaclul Literar LIRA21)


Sa scrii si tu povestea ta…

Educatie- Aura A. (Cenaclul Literar LIRA21)

o noapte alb?
?i un izvor de gnduri
f?r? ?ir
nelini?ti, frici, revolte
cutreier? prin suflet
a? vrea s? le alung
dar nu ?tiu s? blestem

halucinante umbre
un fluture
schi?eaz?
la becul nfierbntat
?i ame?it de-atta zbor
aripa-?i arde

s? fi?i ca el!
s? fi?i ca el!

blestemul e-nv??at!

Europa de-a lungul Dunarii

…trecator…

gabriel cotabita – Un Simplu Trecator

Citatul zilei: George Gitlan

“judeca?i-m? pentru ur?, dar nu-mi ve?i g?si vin?,
ns? nu m? condamna?i, de prea mult? iubire.”


Art Images Upload Photos Art Pics
Art Images at ImageHousing.com

FLUTURI-DAN HELCIUG &FRIENDS

(inimi pentru alte inimi) versiune noua -2010

Str?ina…de Camelia Voicu

Cnd visele se lovesc de nori
Prizonier? mi-e f?ptura n adev?r,
Coaja sufletului mi-e ngenuncheat?
De fantasme adnci ce plng.
M? doare atingerea absent?,
Timpul tr?it n necunoscut,
Esen?a ascuns? sub o masc?,
Substan?a singur?t??ii ce ndur?
Lini?tea suprem? f?r? adiere de vnt.
Eterne alge ale nop?ii sugrum? luna,
Se rup clipele n frunzi?ul vie?ii,
Boabe dulci de rou? nfloresc pe cer
Cnd nici m?car nu ?tiu
Unde este str?ina din trupul meu.

Free Pics Upload Photos View Photos

←Older   
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X