…pierdut… Aura A.

pierdut ironie

intr-o gara

as da-o disparuta

dar ma intreb

daca n-a fugit ea

nefericita fiind

ca o adormeam

mereu cu rautate

cand isi scotea dintii

cu amabilitate

la fiecare

drum de seara

din mine spre visare

consemnez atat

in jurnal

am pierdut ironia

cand imi intarzia

un tren in gara

si tu erai prea departe

sa-i mai iei apararea

Psihologie : Autocunoastere

2011: Anul Sufletului

2011: Anul Sufletuluide Mona Georgescu

07-Ian-2011

Viziunea iti va deveni clara doar in momentul in care vei privi in inima ta -Cine priveste in afara, viseaza. Cine priveste inauntru, se trezeste.- Carl Gustav Jung, psihiatru si psihanalist -

Intrucat astrologii ne spun ca vom intra intr-un nou an – anul iepurelui – eu am declarat ca am intrat in ANUL SUFLETULUI!

Deci, un nou inceput … al unui an sau, mai degraba, al unei etape.

O etapa din viata noastra, o etapa din marea trecere pe Pamant, o etapa in care ni se cere din Inalturi, sub diverse forme, sa ne acordam Existentei si sa redevenim artisti ai propriei vieti.

Nu orice fel de artisti, ci unii talentati.

Talentul de a trai frumos nu cel de a trai la intamplare acest talent cred ca trebuie sa ni-l (re)descoperim, sa ni-l lucram, sa ni-l exersam separat, dar si impreuna.

Avem o singura viata si clipa de clipa alegem, mai mult sau mai putin constient, cum sa o traim.

Credem ca detinem deja toate invataturile, ca stim sa le si punem in practica sau ca nu mai avem nevoie sa invatam nimic dar din ce se vede se pare ca este exact invers.

Toleranta, Acceptare, Intelegere, Iertare, Ingaduinta, Blandete, Claritate, Gratitudine, Fericire, Bucurie, Recunostinta, Detasare, Non- judecare , Atentie, Prudenta, Curaj, Demnitate, Respect de Sine, Incredere in Sine, Libertate, Solitudine, Rabdare, Meditatie, Observare, Constientizare, Asumare, Responsabilizare , Integritate, Smerenie, Credinta, Iubire, Compasiune sunt doar cateva dintre principalele capitole din marea carte numita Viata acestea au fost lectiile pe care le-am avut de invatat in etapele de pana acum, dar pe care si in acest an le avem de parcurs in viata personala, in viata profesionala si in lume.

Cred ca fiecare dintre aspectele sus mentionate este purtator de energie si are o vibratie specifica, atragand in viata noastra oameni si situatii care au vibratii din aceeasi gama. Oameni si situatii prin care ni se arata ca am invatat sau nu lectiile. Situatii care se pot repeta pana cand lectiile sunt invatate.

Cred ca orice demers de constientizare reprezinta o mare investitie in Suflet, o investitie care nu poate fi calculata cu creionul pe hartie sau cu ajutorul calculatorului, dar o investitie ale carei efecte sunt traduse in pacea interioara, in relatiile armonioase cu cei din jur si cu siguranta in gasirea semnificatiei pentru propria viata.

Stiu ca este nevoie de mult curaj pentru a trece dincolo de barierele mentale, de banda personala, dincolo de tiparele in care fiecare functioneaza comod, practic si supus frica ne tine pe loc pe multi dintre noi, dar anul acesta ar putea fi un an in care chiar sa ne dam voie sa observam beneficiile luarii deciziilor din punctul numit Iubire (sau Curaj) si dezavantajele luarii deciziilor din punctul numit Frica.

Ar mai putea fi anul in care sa ne concentram pe resursele pe care deja le avem, nu pe ceea ce nu avem. Un an in care ce avem poate sa fie deja suficient pentru a merge mai departe pe Calea aleasa, pe care deja se afla toate lucrurile pe care credem ca nu le avem!
Cu alte cuvinte un intreg drum interior, care se poate rezuma la trei cuvinte: a invata a (ne) dezvata a reinvata! / learn UNlearn RElearn!

Trei cuvinte si un drum de parcurs, totul pentru a-ti constientiza darurile speciale si talentele pe care le ai, pentru a inlatura acele bariere si limitari care te tin (inca) pe loc si pentru a-ti folosi adevaratul potential in fiecare domeniu al vietii tale.

Iti doresc din tot sufletul ca in acest an sa iti dai timp sa investesti in Sufletul tau, pentru ca doar asa vei putea:

  • sa traiesti ancorata in prezent,
  • sa nu te situezi pe pozitia de victima in relatia cu cei din jurul tau,
  • sa (re)descoperi dragostea de viata,
  • sa fii sincera cu tine,
  • sa iti construiesti propriul tau vis, pentru a-i putea invata si pe cei din jur cum sa isi construiasca visele lor dar nu uita ca si ei au propriile lor lectii de invatat pe propria lor Cale si nu poti sa inveti tu in locul lor,
  • sa constientizezi ca fericirea dupa care tanjesti exista deja in tine, dar ca nu ai ales inca sa o traiesti,
  • sa exersezi cat mai multe lectii in primul rand cu tine, pentru ca apoi sa culegi roadele acestei investitii sub forma armoniei relatiei tale cu tine si cu cei din jurul tau, pe care chiar sa ii inspiri!

De asemenea, iti doresc sa fii un artist talentat, sa iti creionezi frumos povestea si autoportretul, astfel incat ansamblul, liniile trasate si culorile folosite sa iti placa in primul rand tie.

Si, pentru ca de curand am citit despre un sat in care localnicii folosesc o minunata formula nu doar de intampinare sa crezi! inchei si eu urandu-ti din tot sufletul: Sa crezi in Divinitate si in tine!

Cu drag,
Mona Georgescu, psiholog
MinuneMica.ro
pentru a reflecta, pentru a intelege, pentru a iubi –

sursa:http://www.suntfericita.ro

…si totusi invingatorul nu ia totul :)

Din D?ruind vei dobndi Nicolae Steinhardt

FANTOMELE DIN CEAT?

(Matei 18, 23-35)

Vrem s? fim ierta?i, dar nu suntem dispu?i s? iert?m ?i noi. Vrem s? ni se acorde aten?ie ?i s? ne fie luate n seam? toate drepturile, dorin?ele de nu ?i capriciile lu?m ns? foarte gr?bit ?i, mpr??tiat aminte la nevoile, dolean?ele ?i solicit?rile celorlal?i.

Dar ceilal?i? Ei ne apar undeva, departe ca un soi de fantome pierdute n cea??.

Ni se pare, de fapt, c? to?i cei din jurul nostru au obliga?ii fa?? de noi, iar noi fa?? de nimeni, niciodat?. Toate ni se cuvin, tot ce facem e bun ?i ndrept??it, numai noi avem ntotdeauna dreptate.

Nici cu gndul nu gndim c? s-ar putea ntmpla s? fi gre?it, s? fi n?pustit sau insultat pe careva; parc?, temeinic ncrustat? n ?esuturile adnci ale ?inei, o balan?? cu talerul drept??ii neclintit ndreptat n favoarea noastr?, ca ?i acul busolei mereu orientat c?tre miaz?noapte. Echivalentul unui pacemaker menit nu a reglementa b?t?ile inimii ci a ne nt?ri n convigerea c? tot ce facem este bun ?i infailibil.

Mai mult: pe to?i cei care nu sunt aidoma nou? ori nu fac toate cele ntocmai ca noi i socotim, f?r? ?ov?ial? ?i din toat? inima, nebuni. Adeverindu-se astfel vorba Sfantului Antonie cel Mare: va veni vremea cnd oamenii vor nnebuni; fiecare va crede c? to?i ceilal?i sunt nebuni.

Vremea aceea a ?i venit sau mai bine zis a fost dintru nceput, omul purtnd n firea sa convingerea c? numai n el coexist? armonia, buna cuviin??, n?elepciunea, ra?iunea, dreptatea ?i c? el este modelul tuturor obiceiurilor, deprinderilor ?i gndirilor normale. Fiecare eu se consider? etalonul impecabil al purt?rilor f?r? gre?: de la cele mai importante pn? la cele mai m?runte. Nu m?nnc?, nu bea, nu se spal?, nu umbl?, nu cuget?, nu crede, nu se exprim? ntocmai ca mine? E nebun, ce mai ncoace ?i ncolo; e nebun furios ?i vrednic de gheen?.

Fiecare eu se crede a fi centrul lumii. Cel mai greu ne este a s?vr?i pova?a lui Hristos, a da via?? imboldului capital: nu putem ie?i din noi adic?, nu suntem n stare a ie?i din noi ?i a ne privi din afar?. ?i totu?i cerin?a aceasta e de nenl?turat ?i de neocolit: trebuie s? fim capabili a ne privi pe noi n?ine din afar?, a ne aprecia ?i judeca pe noi n?ine a?a cum nentrerupt, necru??tor, netulbura?i i urm?rim ?i i judec?m pe cei din jurul nostru.

Astrofizica a trecut de-a lungul mileniilor prin felurite faze: s-au succedat pe rnd geocentrismul, heliocentrismul pn? ce, acum, ncepem a n?elege c? p?mntul nu-i dect o planet? de m?rime mijlocie ntr-un sistem solar periferic al unei oarecare galaxii, una printre numeroasele care alc?tuiesc milioanele (pare-se) de roiuri apar?innd por?iunii de cosmos ce ne este deocamdat? dat a cunoa?te.

Firea omeneasc? e predispus? a fi mai m?rginit? chiar dect heliocentrismul sau geocentrismul. Ne este congenital egocentrismul, a c?rui t?lm?cire n limbaj ver-nacular ne-o d? expresia vulgar? dar ?i exact?: a te crede buricul p?mntului. Consecin?ele concep?iei acesteia sunt simple ?i logice: eu am toate drepturile, mie mi se cuvine totul, eu nu am nici un soi de obliga?ie fa?? de nimeni, eu nu sunt cu nimic dator nim?nui. Scurt spus: eu am numai drepturi, iar ceilal?i au fa?? de mine numai datorii. Epitalamul acesta luciferic, imnul acesta de sine st?t?tor al trufiei de??n?ate e ritmat pe un singur ?i foarte scurt refren: eu, eu, eu

Sfatul st?ruitor al Mntuitorului e cu totul diferit: a ie?i din sine nseamn? a ne putea privi cu ochi str?ini, din afar?, obiectiv, la rece; nseamn? capacitatea de a ne putea vedea ?i considera (fizic ?i axiologic) ca pe unul dintre cei foarte mul?i care ne nconjoar?. Nu ne putem socoti ie?i?i din noi dect n momentul cnd fiecare eu ?i va fi dat seama c? nu-i dect o biat? oarecare vietate (asem?n?toare celor vreo cinci miliarde de altele care ?i ele roiesc pe aceast? modest? planet?) ?i va fi renun?at cu des?vr?ire a se socoti singur St?pnitor ?i Domn al ei.

De ne e specific? ?i ne une?te nediscriminatoriu o nsu?ire, apoi este chiar aceast? att de vivace tendin?? a centr?rii lumii ?i universului asupr?-ne. Germanii o numesc cu un termen foarte potrivit: Ichhaftigkeit (atotindividualizare), deosebind n fiecare dintre noi neastmp?rata vrere de a ne lua drept un Cezar, de a juca n tot locul ?i n orice mprejurare rolul de vedet?. Cezarism,vedetism.

Dac? ns? izbutim s? ne a?ez?m (?i percepem) n adev?rata noastr? situa?ie de infim? unitate a unui imens ansamblu de semeni, oper?m o schimbare de perspectiv? de nsemn?tate major?: d?m realitate ?i celorlal?i ncet?m de a-i nregistra ca pe o mas? amorfa de fantasme pierdute n cea??, aburi ?i clarobscur.

?i ei o sum? de individualit??i, de persoane (cum, pe bun? ?i sfnt? dreptate, nu nceteaz? filosofia personalist? a ne denumi), nzestra?i ?i ei ca ?i noi cu nsu?iri proprii, cu suflet ?i libertate, cu drepturi, cerin?e, speran?e, aspira?ii, preten?ii, aidoma nou? ?i care ne privesc pe noi, din afar? ?i necru??tor, nchipuindu-?i, ntocmai ca noi, c? au numai drepturi ?i deloc datorii, a?teptndu-se din partea noastr? la o total? conformare cu optica lor, cu mentalitatea ?i coordonatele lor psihice ?i sim?itoare.

Pericopa evanghelic? de la Matei 18, 23-35 chiar a?a ne nva??: a nu crede c? numai noi suntem vrednici de iertare, c? numai noi avem drepturi, iar ceilal?i numai datorii, ve?nicii datornici ai no?tri cum se afl?, ?intui?i n aceast? stare mai arbitir dect ?erbul de p?mntul pe care de-a pururi va fi silit s? lucreze.

Cea?a trebuie risipit?, e de datoria noastr? moral? ?i cre?tineasc? s? ne obi?nuim a ne privi, judeca ?i cunoa?te f?r? indulgen?? ?i p?rtinire, recunoscnd ?i celorlal?i statutul de fiin?e slobode ?i egale n drepturi cu noi. Ceilal?i (cum i place lui J.-P. Sartre a spune) nu sunt ni?te vagi concentr?ri ectoplasmice, ni?te fantome, ni?te numere ale lui Avogadro, ascultnd doar de legile statisticii ?i numerelor mari: sunt la fel de reali ca ?i noi, ?i le suntem datori nu mai pu?in dect ne sunt ei nou?. Greu ne vine a cugeta ?i proceda astfel, dar nimic temeinic, curat ?i cinstit nu putem realiza ct? vreme nu ne convingem c? nu numai eu sunt, ci ?i ei sunt, c? to?i deopotriv? ne bucur?m de drepturi ?i suntem greva?i de ndatoriri.

n mult citita carte a doctorului Moody, Via?? dup? via??, sufletul omului n stare de moarte clinic? e nf??i?at ca ie?ind din trup ?i uitndu-se din afar?, de la oarecare n?l?ime, la trupul ntins pe un pat ori pe o brancard? n sala de reanimare a spitalului. Iat? pilda pe care f?r? a mai a?tepta moartea clinic? ar fi cum nu se poate mai bine s? o urm?m, iat? ac?iunea profund cre?tin? de care se cade s? ne ar?t?m capabili.

n via?? fiind, s? facem ?i noi ca pacien?ii doctorului Moody: s? ie?im din noi ?i s? ne privim cu aten?ie, neam?gire ?i asprime, ntocmai ca pe un altul, la fel de stra?nic, de nep?rtinitor ?i de nemilostivnic. Ne vom nfiora! Vor nceta visul dulce ?i n?el?tor al autocomp?timirii ?i mul?umirii de sine, demonicele impulsuri ale voin?ei de putere, neitzscheenele, adlerienele ?i lorentzienele noastre instincte de suprema?ie, imperialism ?i agresiune. Se vor ridica de pe ochii no?tri v?lurile egocentrismului care ne mpiedic? s? acord?m realitate deplin? ?i regim de egalitate celor care sunt dintr-aceea?i pl?mad? cu noi. Ne vom aduce aminte de n?eleapt? enun?are indian? tat tvam asi: ?i tu e?ti aceasta, ceilal?i nu-s dintr-o alt? specie, sunt n cel mai strict, mai biologic, mai ?tiin?ific n?eles al termenilor fra?ii t?i, congenerii t?i

Cercetndu-ne, ispitindu-ne din afar?, cu ochii nemitarnici (pe ct se poate, desigur, dar n orice caz nu cu ng?duin?? ori ?i culpabil? complezen??), vom fi, fiecare dintre noi, propriul nostru Judec?tor de Apoi, preg?tindu-ne astfel n modul cel mai nimerit pentru adev?rata ?i ob?teasca Judecat? din urm?.

Numai cnt?rindu-ne nep?rtinitor ?i necru??tor, efectund zilnic ori la intervale regulate o Judecat? de Apoi personal?, particular?, ne vom putea ndrepta ?i mbun?t??i ?i ne vom nf??i?a Judec?torului celui drept cu oarecare sor?i buni, cu sor?i de a fi ierta?i ?i milui?i. Ct? vreme ns? ne vom socoti centrul cercului ce ne nconjoar? egalitar pe to?i ?i nu vom n?elege c? acel cerc pascalian ?i are centrul n fiecare fiin?? s?l??luitoare ntr-nsul, risc?m s? auzim ?i noi: da?i-l pe mna chinuitorilor pn? ce-?i va pl?ti toat? datoria. (Pn? semnificnd ve?nicia).

Dac? ne nchidem ?i ne ferec?m n noi ?i ne acord?m numai nou? drepturi ?i ne scutim de orice datorii suntem pierdu?i ?i vrednici de pedeapsa menit? egocentrismului: singur?tatea absolut?.

C?ci n zadar ?i-n pustiu vom rosti ?i striga: Eu, eu, eu Chemarea aceasta disperat?, nimeni nu o va auzi ?i nimeni, a?adar, nu-i va r?spunde.

ntru totul degeaba cere mil? ?i ajutor nsinguratul de bun? voie, nemilosul mprumut?tor, stra?nicul ?tiutor numai de lege ?i nendurare cnd i iese n cale datornicul s?u.

Va p??i ca Shylock, negu??torul din Vene?ia, eroul lui Shakespeare, creditorul care se am?gise cu ncrederea oarb? n lege pn? ce aceasta se ntoarce mpotriv?-i, nv??ndu-l c? tot omul are nevoie de n?elegere ?i ndurare. (Din partea lui Dumnezeu ?i din partea oamenilor). Va primi replica de care se nvrednicesc, dup? ce ?i-au ucis, spre a-l jefui, fiul ?i fratele (pe care nu-l recunosc dup? o desp?r?ire de mai bine de treizeci de ani), mama ?i fiica n Nen?elegerea lui Albert Camus, din partea b?trnului cu barba alb? de pe palierul etajului celui mai de sus al hanului lor (b?trnul care de fapt simbolizeaz? divinitatea):

Nu! un nu la fel de nghe?at, distant definitiv ?i ndrjit ca ?i fl?c?rile reci ale iadului.

Pilda celui care datora zece mii de talanti s? o primim ca pe o minunat? pova?? divin? ?i ca pe o stringent? lec?ie practic? de purtare existen?ial?.

Odat? mai mult, prin textul de la Matei 18, 23-35 se adevere?te c? Hristos ne-a propov?duit nu att o nou? religie ct un nou mod de a tr?i, a way of life zic anglo-saxonii, convin?i c? de o mai util? ?i mai pragmatic? nv???tur? dect a lui Hristos nu d?m pe acest p?mnt.

S? ie?im din noi, s? ne privim nep?rtinitor ?i necru??tor din afar?, s? risipim cea?a din jur, s? ne privim nediscriminatoriu, s? p?r?sim lumea fantomatic? a egocentrismului spre a intra n realitate ?i n att de elogiatul realism.

Nu-i nevoie s? nv???m realismul. El st? la baza propov?duirii lui Hristos.

Cre?tin?tatea, iat? realismul!

sursa: http://nicolaesteinhardt.wordpress.com

… de sambata pana sambata…Aura A.

de nu as crede

inca in oameni

atunci

n-ar mai exista dezamagirea

desenez virtual

jucariile increderii

de-o parte ochii plini

de promisiuni sagalnice

pe de alta parte

gestul imbratisarii tandre


intre cele doua puncte

existenta se umple de vorbe

visele cad prada

dorului rascopt

iar echilibrul pierdut

renaste intre

cele trei ape ale orasului

daca una dintre ele

nu s-ar numi Dunarea

probabil ca as crede

ca e o vesnica noapte

dar ma trezesc

in fiecare zi

fotografiindu-mi existenta

iar fiecare blitz rezolva uitarea

sau e doar o credinta superflua

ca prin conjugarea verbului a uita

in alta limba

dezamagirea isi pierde urmele


…am primit prin email: BIORITMUL ORGANELOR INTERNE

Bioritmul cotidian al organelor interne este un mecanism foarte important, pentru fiecare dintre noi. Faptul ca stim cu ce se ocupa organismul nostru, la fiecare ora, din zi si din noapte, ne ajuta sa avem un stil de viata echilibrat, construit in favoarea noastra. Johanna Paungger ?i Thomas Poppe sint doi dintre specialistii care au studiat bioritmul cotidian al organelor interne si au descoperit ca fiecare organ al nostru lucreaza la capacitate maxima, timp de 2 ore pe zi, in intervale orare bine determinate:

* stomacul, intre 7.00 si 9.00

* splina si pancreasul, intre 9.00 si 11.00

* inima, intre 11.00 si 13.00

* intestinul subtire , intre 13.00 si 15.00

* vezica urinara , intre 15.00 si 17.00

* rinichii, intre 17.00 si 19.00

* circulatia sanguina, intre 19.00 si 21.00

* sistemul energetic, intre 21.00 si 23.00

* vezica biliara, intre 23.00 si 1.00

* ficatul, intre 1.00 si 3.00

* plaminii, intre 3.00 si 5.00

* intestinul gros, intre 5.00 si 7.00

STOMACUL:

Intre orele 7.00 si 9.00, functiile stomacului sint maxime. Acesta este motivul pentru care MICUL DEJUN ESTE OBLIGATORIU si trebuie luat in liniste. Dimineata, in acest interval orar, trebuie sa consumam hrana solida, nu doar cafea. Micul dejun trebuie sa fie consistent si sa contina mincare de calitate nutritiva.

SPLINA SI PANCREASUL:

Ele functioneaza la cote maxime, in intervalul 9.00-11.00, dupa ce stomacul isi termina virful de activitate si trece la odihna. Intre aceste ore, nu este bine sa consumam alimente greu digerabile si nici dulciuri, pancreasul fiind cel care controleaza nivelul glicemiei. Splina trebuie ajutata sa functioneze bine, pentru ca ea raspunde de nivelul trombocitelor din singe.

INIMA:

Intre orele 11.00 si 13.00, inima lucreaza la capacitate maxima. In acest interval, evitati mesele copioase ! Altfel, luati din energia organismului rezervata pentru inima, ca sa dati sistemului digestiv.

INTESTINUL SUBTIRE:

El lucreaza maximum, intre orele 13.00 si 15.00, ghidat de sistemul nervos vegetativ, cu un important rol in digestie . Stresul sau nervozitatea pot intrerupe aceasta activitate. Din acest motiv, se recomanda ca prinzul sa fie luat in liniste, nu pe fuga, nu in timp ce si lucram, la serviciu.

VEZICA URINARA:

Intervalul ei de virf este 15.00-17.00. Are un rol foarte important, in procesul de detoxifiere, alaturi de rinichi. Din acest motiv, se recomanda ca in intervalul 15.00-19.00 sa se consume ceaiuri pentru detoxifierea organismului .

RINICHII:

Lucreaza la randament maxim, intre orele 17.00-19.00. In acest interval, puteti alatura ceaiului pentru detoxifiere, un masaj limfatic, ce va ajuta la curatarea si relaxarea organismului. Dupa ora 19, nu se recomanda consum mare de lichide.

CIRCULATIA SANGUINA:

Are o activitate intensa, intre orele 19.00-21.00. Specialistii explica astfel refuzul copiilor de a se culca seara, inainte de ora 9. Organismul uman nu este setat sa doarma in acest interval, pentru ca are altceva de facut.

ACTIVITATE ENERGETICA:

Este maxima, intre orele 21.00-23.00. In acest interval, organismul acumuleaza energie intr-o cantitate uriasa. Chinezii numesc acest interval triplu incalzitor. Pentru multi dintre noi, aceste 2 ore sint pline de vitalitate, iar specialistii explica astfel dorinta tinerilor de a petrece, intre aceste ore. Aceste ore nu sint recomandate pentru somn, ci pentru incarcarea energetica a organismului.

VEZICA BILIARA SI FICATUL:

Intre orele 23.00-01.00 se realizeaza intens functiile vezicii biliare. Secretiile ei contribuie la digestie si orice disfunctie a ei duce la mari dezechilibre, in organism. Persoanele care se trezesc des, in timpul noptii, ar trebui sa verifice daca vezica biliara si ficatul functioneaza normal. Stresul si mincarea grea, prajita, grasa, in timpul serii, impiedica buna functionare a bilei. Din acest motiv, cina trebuie sa fie usoara. In acest interval, se recomanda compresele umede si calde, aplicate in zona stomacului. Bauturile si alimentele reci nu sint bune, in aceasta perioada.

FICATUL:

Functioneaza intens, intre orele 1.00 si 3.00. Daca are structura deteriorata, in acest interval se poate reface. Este recomandata odihna, prin somn, intre aceste ore si o buna incalzire a corpului. In aceasta perioada, alcoolul si nicotina au efecte mult mai daunatoare, decit in restul timpului. Evitati-le !

PLAMINII:

Au activitate maxima, intre orele 3.00 si 5.00. Asa se explica accesele de tuse ale fumatorilor, dimineata, imediat dupa trezire. Plaminii au lucrat intens si elimina toate toxinele care nu au ce cauta in interiorul lor.

INTESTINUL GROS:

Intervalul lui de virf este 5.00-7.00. Hrana sta in intestinul subtire cca 2 ore, iar in cel gros, poate sta chiar 20 de ore. Scaunul subtire indica probleme de digestie, in intestinul subtire, iar constipatia indica o crestere a toxicitatii, in organism.

…oamenii mei de zapada (PASSAU, 20 decembrie 2010)

Revenire-Aura A.

n-am facut prezen?a
de mult

cu uimire
mi observ
absen?a

un zid
nconjoar?
existen?a

paradoxal
ocrote?te
dorin?a

din tine
ea cre?te
n mine

DECALOG ….Hora?iu M?l?ele

http://horatiumalaele.blogspot.com

Purificare…Aura A. (Cenaclul Literar LIRA21)

ploaia…
m-a salvat de ur?
mi-a sp?lat
din cap
pn?-n t?lpi
toat? rugina
mi-a dat fa?? nou?
?i-a limpezit
vederea inimii
pistruii mei
sunt doar la suprafa??
n suflet
picur? aur


Te iubeeeeessssccc! Oooopsss!!! sunt femeie ;) :))

Dan Teodorescu si Horia Brenciu despre videoclipul \”Doar doua cuvinte\” a trupei Taxi pe apropotv.protv.ro

Caut…

motive sa raman… sa nu plec, sa nu distrug, sa nu recreez…dar e din ce in ce mai greu…si probabil ca asta e singura solutie de a nu deveni o stana de piatra !

Timp- Aura A. (Cenaclul Literar LIRA21)


Coinciden?e -din Br?ila- Aura A.

Sa scrii si tu povestea ta…

…de la Ludwig- Louis Armstrong- What A Wonderful World


Citatul zilei:Mircea Cartarescu

“Stateau goi, culcati pe spate, sub soarele fierbinte, tinandu-se de mana si privindu-se in ochi. Un abur de naivitate si nevinovatie le aurea fetele de copii si totul era ca dintr-un vis vechi, care-ti vine brusc in minte cand stai in pat, dupa-amiezele. Pe cand ii priveam fascinat, imi aminteam ca undeva in hipotalamus exista un centru al placerii, o gradina paradiziaca unde lumina orgasmului, aprinzand aerul in cercuri groase de aur, pierde orice caldura animala, trecand direct in spiritual si cristalin. Icoana aceasta a unui erotism mai inalt — caci totul, totul era simetric, si trebuia sa te prabusesti mai intai in crevase de carne, pielite si mucilagii ca sa ajungi la sacralitatea placerii — mi se revela acum, baroca si miscatoare: doi tineri goi privindu-se-n ochi intr-o vale plina de flori.”

(Travesti – Humanitas , Literatur? / Colectia: Seria C?rt?rescu)


Citatul zilei:

Curajul nu e lipsa fricii, ci abilitatea de a actiona chiar daca te temi.

Educatie- Aura A. (Cenaclul Literar LIRA21)

o noapte alb?
?i un izvor de gnduri
f?r? ?ir
nelini?ti, frici, revolte
cutreier? prin suflet
a? vrea s? le alung
dar nu ?tiu s? blestem

halucinante umbre
un fluture
schi?eaz?
la becul nfierbntat
?i ame?it de-atta zbor
aripa-?i arde

s? fi?i ca el!
s? fi?i ca el!

blestemul e-nv??at!

Europa de-a lungul Dunarii

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X